Piezo chirurgie

Unul dintre cele mai noi tipuri de chirurgie cu beneficii avansate pentru pacienti este piezo chirurgia. Chirurgul dentar foloseste un aparat piezo pentru a avea un nivel de control si de predictibilitate care nu existau in stomatologia traditionala. Expertul realizeaza manopere reactive in care este activ pe os, insa protejeaza complet partile moi sau formatiunile anatomice adiacente, astfel pacientul nu are riscuri si primeste un tratament 100% personalizat in functie de oferta sa de tesut dur (os) sau moale (gingie).

Chirurgia mucogingivala este asociata cu implantologia dentara si parodontologie. In mod traditional, pacientul isi dorea sa renunte la proteza mobila si sa aiba posibilitatea de a avea dinti ficsi. In prezent, putem sa oferim fiecarui pacient sansa de a avea dinti ficsi care sa simuleze perfect situatia initiala, respectiv sa ofere un aspect perfect natural.

Beneficiile chirurgiei orale si mucogingivale in parodontologie
Pacientul care se confrunta cu retractii gingivale si probleme de estetica sau fizionomice, precum si dureri care apar consecutiv retractiei gingivale din cauza faptului ca radacina dintelui este prezenta in cavitatea bucala, primeste o solutie sigura si finala pentru sanatate si aspect deosebil al dintilor.
Grefa de tesut conjunctiv si lambou partial repozitionat coronar ne ajuta sa restabilim pozitia ideala a gingiei, pozitia papilelor sau a pseudo papilelor si in acest fel pacientul are un zambet armonios, iar simptomele care apar asociat afectiunilor parodontale dispar.

Beneficiile chirurgiei mucogingivale in implantologie
Cel mai important aspect se refera la stabilitatea pe termen lung a implantului dentar, la faptul ca tipul acesta de tesut fix dens cheratinizat adaugat prin manopere de chirurgie mucogingivala poate sa aduca troficitate, stabilitate zonei si in felul acesta pacientul are dinti care seamana cu cei naturali. Pacientul primeste ca rezultat final dinti care au papile, respectiv pseudo papile. Este maximul de fizionomie pe care il poate oferi implantologia in prezent.

Membranele PRF si A-PRF (Advanced Plasma Rich Factor ) sunt folosite in mod frecvent in chirurgia orala, fiind foarte eficiente in procesele de regenerare si vindecare a tesuturilor moi cat si dure, scad riscul aparitiei infectiilor, reduc edemul post-operator, acestea continand un concentrat de trombocite si fibrina, o sursa esentiala de factori de crestere ce se vor elibera treptat timp de cateva zile dupa interventie.
Prepararea lor se face rapid, direct in cabinet, chiar inainte de interventia chirurgicala, prin recoltare de sange propriu, apoi printr-o tehnica speciala de centrifugare, fara adaugare de alte substante chimice si se obtine un preparat 100% biocompatibil si lipsit de riscuri pentru pacienti.
Utilizarea acestor membrane APRF este foarte vasta, fiind indicate in majoritatea manoperelor chirurgicale de la nivelul cavitatii orale: extractii dentare, sinus-lift, aditii osoase, tratamentul parodontozei, implantologie.

Aditia osoasa este procedura chirurgicala ce permite obtinerea unor rezultate optime in implantologie. Asadar, dupa ce osul a fost adaugat, creste volumul de os disponibil si se poate insera un implant cu o lungime mai mare, conferindu-i astfel o stabilitate mai mare. Interventia de augumentare osoasa este o interventie chirurgicala ce poate fi realizata in acelasi timp cu operatia de insertie a implantului dentar.

Sinus lift
O alta operatie in cadrul careia este folosita aditia osoasa este operatia de sinus lift. Dupa cum rezulta si din denumire, operatia de sinus lift (ridicare sinus) este o interventie chirurgicala ce are ca scop ridicarea membranei sinusului maxilar in vederea adaugarii unei cantitati de os, cantitate ce este necesara la inserarea implantului dentar.

Tratamente parodontoza
Aditia osoasa (augumentarea osoasa) este utilizata si in cazul operatiei cu lambou, atunci cand pacientul sufera de boli parodontale, situatii in care dintii si-au pierdut o parte din suportul de sustinere osoasa. Operatia cu lambou se face atunci cand exista pungi parodontale adanci pline cu puroi care trebuie curatate. Daca situatia permite, se poate pune si material de aditie osoasa pentru refacerea suportului osos pierdut. Operatia cu lambou se face si in cazul periimplantitei (infectia osului din jurul implantului).

Rezectia apicala
Aditia de os mai este recomandata in cazul unei procedrui chirurgicale numita rezectie apicala. Rezectia apicala este o procedura chirurgicala prin care se scoate granulomul de la varful unei radacini dentare impreuna cu o parte din varful radacinii.

1. osul autogen – osul recoltat direct de la pacient, fie cu ajutorul frezelor in momentul in care se realizeaza locul pentru noul implant, fie cu ajutorul bone-scrapper- elor din zonele vecine, fie ca se recolteaza sub forma de bloc osos cu ajutorul piezotomului de la nivelul zonei retromolare sau de la nivelul simfizei mentoniere (barbie) – acest tip de os reprezinta „Standardul de Aur”, nu exista probleme de compatibilitate, se integreaza perfect, singurul dezavantaj fiind faptul ca se resoarbe destul de repede daca nu este combinat cu un substitut de os cu resorbtie lenta.
2. osul alogen – os de origine umana, folosirea lui este destul de limitata deși este foarte apropiat ca rezultate de osul autogen.
3. osul xenogen – este reprezentat de os de origine animala, bovina sau cabalina. Acest os este deproteinizat prin diverse metode, fie prin caldura, fie prin enzime, in așa fel incat ramane doar matricea minerala care va folosi ca „schela” pentru regenerarea osoasa de care este nevoie.
4. osul aloplastic – este os sintetizat in laborator, ajuta la mentinerea spatiului pentru ca in timp sa fie inlocuit de osul pacientului.
Pe langa aceste substitute de os, mai exista o categorie de materiale necesare realizarii aditiilor osoase – membranele. Ele sunt necesare pentru ca, in timpul vindecarii, osul se vindeca mult mai lent decat se vindeca tesutul moale, conjunctiv, astfel ca acesta din urma poate sa se infiltreze in osul pe care noi dorim sa il refacem și nu vom obtine un tesut dur pentru a insera un implant. Așadar, aceste membrane realizeaza adevarate bariere intre os și tesutul conjunctiv și fiecare se poate vindeca separat. Aceste membrane pot fi resorbabile, adica dispar in doua pana la patru sau șase luni, sau pot fi neresorbabile, ceea ce inseamna ca vor fi indepartate de medicul chirurg intr-o ședinta ulterioara aplicarii. Membranele resorbabile sunt de obicei din colagen de origine animala, iar cele neresorbabile sunt fie din teflon, fie din titan.
Ultima categorie de materiale folosite in diversele tipuri de aditii osoase este reprezentata de șuruburi pentru fixarea blocurilor osoase și sustinerea membranelor sau pini pentru fixarea cat mai buna a membranelor peste osul regenerat.

Inovatiile folosite pentru aditie de os
In Clinica 32, se folosește un aparat care aplica pinii de fixare a membranelor prin forta pneumatica, aparat care confera o siguranta mai mare in aplicarea corecta a pinilor, cat și a membranelor.
Un alt aport tehnologic de ajutor in limitarea inflamatiei (umflaturii) de dupa interventia chirurgicala și care ajuta in vindecarea mai rapida este reprezentat de Protein Rich Fibrine (fibrina bogata in proteine). Aceasta tehnologie presupune recoltarea de sange de la pacient inaintea interventiei chirurgicale, cateva eprubete – 30-40 ml, centrifugarea acestuia astfel incat sa se separe globulele roșii de plasma. Aceasta plasma bogata in factori de creștere se aplica la nivelul plagii impreuna cu osul sau deasupra membranei și ajuta la vindecarea mai rapida, fara complicatii a interventiei.